În 2025, discuția despre tranziția către energie verde nu mai este rezervată doar caselor cu acoperișuri largi sau companiilor cu hale industriale. Din ce în ce mai multe asociații de proprietari din România încep să privească către panourile fotovoltaice ca o soluție reală și fezabilă de reducere a costurilor cu energia electrică și de creștere a independenței energetice. Însă, spre deosebire de locuințele individuale, montarea unui sistem fotovoltaic pe un bloc de locuințe presupune un parcurs mai complex, cu reglementări, aprobări și, din fericire, și cu surse de finanțare dedicate.
În primul rând, orice proiect de acest tip trebuie să înceapă cu o analiză juridică și tehnică. Instalarea panourilor fotovoltaice pe acoperișul unui bloc presupune obținerea acordului asociației de proprietari, ceea ce înseamnă că majoritatea locatarilor trebuie să fie de acord cu investiția. De obicei, acest acord este consfințit printr-o hotărâre adoptată în cadrul adunării generale a asociației. Apoi, în funcție de tipul de intervenție și de statutul juridic al imobilului, poate fi necesară obținerea unei autorizații de construire sau a unui aviz de la primărie. Acest aspect este reglementat prin Legea nr. 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcții, iar unele primării au început deja să ofere clarificări suplimentare privind instalarea echipamentelor de producere a energiei regenerabile.
În ceea ce privește partea financiară, veștile sunt din ce în ce mai bune. În 2025, mai multe programe de finanțare publică vin în sprijinul proiectelor de acest tip. Programul Casa Verde Fotovoltaice, coordonat de Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), include posibilitatea ca asociațiile de proprietari să depună proiecte comune pentru instalarea de sisteme fotovoltaice care să deservească spațiile comune sau chiar consumul individual al apartamentelor, în funcție de configurația clădirii și rețeaua electrică existentă. De asemenea, un nou program anunțat la începutul anului, Urban Up, dedicat eficienței energetice în mediul urban, prevede alocări substanțiale pentru modernizarea blocurilor, inclusiv prin integrarea unor surse de energie regenerabilă.
În multe cazuri, asociațiile de bloc pot deveni prosumatori – adică pot produce energie electrică și o pot consuma direct, iar surplusul poate fi injectat în rețea, în baza unui contract de racordare cu operatorul de distribuție. Asta înseamnă nu doar economie la factura de curent, ci și o sursă de venit, în cazul în care sistemul este bine dimensionat și proiectul implementat cu responsabilitate.
Tot mai multe administrații locale încep să susțină astfel de inițiative, în parte pentru că Uniunea Europeană încurajează implicarea comunităților locale în tranziția energetică, și în parte pentru că presiunea venită dinspre cetățeni este tot mai mare. Sunt deja exemple în București, Timișoara și Cluj unde zeci de blocuri au început să instaleze panouri solare pentru alimentarea lifturilor, iluminatului pe scară sau sistemelor de supraveghere video, cu rezultate concrete: o reducere a consumului din rețea cu până la 60% pentru spațiile comune.
România, deși încă pe ultimele locuri în Uniunea Europeană la capitolul digitalizare și eficiență energetică, începe să facă pași semnificativi în direcția descentralizării energetice. Iar blocurile de locuințe pot deveni, dacă reglementările continuă să evolueze, un pilon important al acestei tranziții.
Pentru cei care doresc să afle dacă blocul lor se califică pentru astfel de investiții sau dacă pot beneficia de finanțare, este esențial un prim pas: o analiză tehnico-juridică realizată de o firmă specializată. La fel ca în cazul oricărui proiect de anvergură, succesul stă în pregătirea atentă, în consultarea cu specialiști și în înțelegerea etapelor legale care trebuie parcurse.
Viitorul este electric – și nu doar pentru locuințele individuale. Dacă până acum energia solară părea rezervată celor care dețin o casă, 2025 vine cu premisele clare ca și locatarii blocurilor să beneficieze de acest tip de independență energetică.
Pentru cei care vor să înceapă, soluțiile există, iar barierele – birocratice sau financiare – devin din ce în ce mai ușor de depășit. În cele din urmă, beneficiul este comun: un consum redus, costuri controlabile și un mediu mai curat pentru toți cei care împart același acoperiș.
